Draga inima, iti scriu o scrisoare
Incep asa, cu o intrebare
De ce mai bati pentru el in continuare
De ce nu vrei sa te vindeci, daca doare
Nu vrei s-asculti
Nu vrei sa lupti
Nu vrei sa uiti
Iar te scufunzi in ape tot mai adanci
Sa nu crezi ca nu vad cum plangi
Draga inima, nu mai am rabdare
Sa repar din nou greselile tale
Sa sterg urmele, s-alung gandurile
S-arunc umbrele, sa rup paginile
Sa chem soarele
Sa vorbesc cu stelele
Sa-nvat drumurile
Cand n-am aer deloc
Si iti scriu
Draga inima, draga inima
Draga inima, inima mea
Draga inima, draga inima
Draga inima, inima mea
Draga inima, opreste-te, imi ajunge
Cand bati atat de tare, trupul mi se frange
Cand te gandesti la el, simt lacrima cum curge
De ce e atat de amara, in loc sa fie dulce
Nu vrei s-asculti
Nu vrei sa lupti
Nu vrei sa uiti
Iar te scufunzi in ape tot mai adanci
Sa nu crezi ca nu vad cum plangi
Draga inima, draga inima
Draga inima, inima mea
Draga inima, draga inima
Draga inima, inima mea
Oamenii-mi spun: “Lasa, c-o sa-ti treaca”
Mi-am antrenat inima sa taca
Intr-un castel unde de afara pare bine
Dar, daca intri-n el, gasesti numai ruine
Geamuri sparte, care sunt mascate
Iubiri uitate dupa usile-ncuiate
Toti ma stiu, dar ei cunosc numai o parte
Eu nu ma cunosc nici de departe
Draga inima, draga inima
Draga inima, inima mea
Draga inima, draga inima
Draga inima, inima mea
Inima mea, inima mea